Am răspuns la întrebare

pentru Luceafărul de dimineaţă şi pentru România literară aşa:

Luceafărul nr. 11/2012

Nu ştiu alţii cum simt, dar mie anul acesta mi-a alunecat, pur şi simplu, printre degete. De aceea, mi-a fost oarecum greu să-i pun hotare ca să număr apariţiile. Până la urmă, s-a dovedit la fel de lung, bogat şi divers ca precedenţii. Mai întâi, s-a văzut foarte bine că a fost Anul Caragiale. Recitirile semnate de Mircea Tomuş (Pentru un alt Caragiale), Gellu Negrea (Caragiale, marele paradox), Vasile Gogea (Oftalmoftologia lui Nenea Iancu, ediţia a doua), Dan C. Mihăilescu (I.L. Caragiale şi caligrafia plăcerii), Marta Petreu (cu Filosofia lui Caragiale reeditată) l-au sărbătorit cum se cuvine: cu ochelarii pe nas şi interpretarea alertă, proaspătă, afină. Zona criticii şi eseisticii a fost, de altminteri, din nou,cea mai tare, mai expresivă, mai ofertantă (nu au apărut încă argumente suficient de convingătoare încât să mă vindece de această plăcută prejudecată). Înşir aici titluri care nu trebuie ratate: Mihaela Ursa, Erotikon. Tratat despre ficţiunea amoroasă;Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea; Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian - o monografie ideologică; Mircea Mihăieş, Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha; Simona Vasilache, Cinstite obraze, moftangii şi domni; Ion Ianoşi, Internaţionala mea; Marta Petreu, O zi din viaţa mea fără durere; Livius Ciocârlie,La foc mărunt. Şi neapărat, ca document de vacanţă al breslei, volumul Marea scriitorilor. Între Olimp şi zidul Puterii, coordonat de Oana-Cucu-Oancea.

Oricât ar suna de rău la prima vedere, am senzaţia că poezia contemporană s-a aşezat. Nu despre molcomire, apatie, rutină e vorba, ci despre o foarte echilibrată convieţuire a violenţei introspecţiei cu temele înalte. Minimalismul s-a făcut mare, biografismul a dobândit bătaie lungă, greaţa are deschidere metafizică, iar sentimentul de bună calitate, lipsit de zorzoane, dar şi de amăgiri, s-a umanizat. De citit: Radu Vancu, Frânghia înflorită. Album de familie; Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranţei; Marius Chivu, Vântureasa de plastic;Marcel Mureşeanu, Cu voia vulturului;Rita Chirian,Asperger;Vlad Moldovan,Dispars;Nora Iuga,Petrecere la Montrouge; Dan Sociu,Poezii naive şi sentimentale;Ana Dragu,Păzitoarea;Mihail Gălăţanu,Douăsprezece cântece înaintea naşterii;Ion Mircea, Manuscrisul din insula Elefantina; Andra Rotaru, Lemur („vreau înapoi tot ceea ce-mi aparţine”, spune un vers, vorbind, parcă, în numele Poeziei însăşi).

Prozeicontinuă să-i meargă bine în toate registrele, dovadă că şi-a reintrat definitiv în mână: Corin Braga, Luiza Textoris; Daniela Zeca, Omar cel orb; Simona Sora, Hotel Universal; Radu Aldulescu, Cronicile genocidului; Alexandru Ecovoiu, După Sodoma; Mioara Apolzan, O vară cu Maia; Radu Mareş, Deplasarea spre roşu; Constanţa Roşoiu, Preţul corect; Florin Irimia, O fereastră întunecată; Vasile Baghiu, Planuri de viaţă. Adaug, semnând un cec în alb (încă n-am citit-o!), Vieţile paralele, cea mai nouă carte a Florinei Ilis.

Asta ar fi lista mea de lecturi, pe scurt.

România literară nr. 50 /2012

Cred că, an de an, rămân, mai întâi, lucrurile care se repetă (în pofida obstacolelor) şi care se transformă treptat în tradiţie: festivaluri, colocvii (de critică, al tinerilor etc.), gale, zile, târguri de carte; unele foarte tinere, cum e Gala poeziei româneşti, altele având deja zeci de ani şi prestanţa maturităţii (căci de îmbătrânit – cu un pic de trudă – nu îmbătrânesc niciodată!) – vezi, de pildă, Zilele Eminescu (Botoşani), Zilele Liviu Rebreanu (Bistriţa), Zilele Poesis (Satu Mare) sau Festivalul Internaţional Lucian Blaga (de la Cluj, dar şi de la Sebeş-Alba). Cele de mai mică anvergură, puzderie, asigură zumzetul de fundal şi întreţin focul mocnit al interesului pentru literatură. Cât despre Literatura română vie – e un proiect care a început bine şi nu pot decât să sper că se va repeta fiindcă Cetatea îşi va fi dat seama cât din prestigiul ei se datorează culturii vii.

Mai rămân cărţile breslei, adică almanahuri, antologii, dicţionare. Ele se adună una câte una pe un raft de referinţă şi sunt sau pot deveni oricând cărţi de vizită ale comunităţii scriitoriceşti. Voi pomeni doar Promenada scriitorilor (editată la Filiala Cluj), cartea Colocviului romanului românesc (pe care n-am văzut-o încă, dar comunicările promiteau consistenţă), documentul de vacanţă Marea scriitorilor. Între Olimp şi zidul Puterii, coordonat de Oana Cucu-Oancea.

Rămân, apoi, cărţile de autor. Au ieşit în faţă cele – noi sau reeditate – dedicate Centenarului Caragiale de Mircea Tomuş, Gellu Negrea, Vasile Gogea, Dan C. Mihăilescu, Mircea A. Diaconu, Marta Petreu, Ştefan Cazimir. Alte titluri cărora le prevăd durarea. La zona criticii şi eseisticii: Mihaela Ursa, Erotikon. Tratat despre ficţiunea amoroasă;Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea; Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian - o monografie ideologică; Mircea Mihăieş, Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha; Simona Vasilache, Cinstite obraze, moftangii şi domni; Ion Ianoşi, Internaţionala mea; Livius Ciocârlie,La foc mărunt. La poezie, pe care, spuneam de curând, o simt mai aşezată (minimalismul s-a făcut mare, biografismul a dobândit bătaie lungă, greaţa are deschidere metafizică, iar sentimentul s-a umanizat): Radu Vancu, Frânghia înflorită; Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranţei; Marius Chivu, Vântureasa de plastic;Marcel Mureşeanu, Cu voia vulturului;Rita Chirian,Asperger;Vlad Moldovan,Dispars;Nora Iuga,Petrecere la Montrouge; Aurel Pantea, Nimicitorul; Dan Sociu,Poezii naive şi sentimentale;Ana Dragu,Păzitoarea;Mihail Gălăţanu,Douăsprezece cântece înaintea naşterii;Liviu Georgescu, Katanamorfoze;Ion Mircea, Manuscrisul din insula Elefantina; Liviu Ioan Stoiciu, Substanţe interzise; Andra Rotaru, Lemur. La proză, care şi-a reintrat definitiv în mână: Florina Ilis, Vieţile paralele; Filip Florian, Toate bufniţele; Corin Braga, Luiza Textoris; Daniela Zeca, Omar cel orb; Simona Sora, Hotel Universal; Radu Aldulescu, Cronicile genocidului; Alexandru Ecovoiu, După Sodoma; Mioara Apolzan, O vară cu Maia; Radu Mareş, Deplasarea spre roşu; Constanţa Roşoiu, Preţul corect; Florin Irimia, O fereastră întunecată; Vasile Baghiu, Planuri de viaţă. Şi aşa mai departe.

Mai cred şi că Moartea la purtător, cartea mea din Colecţia Migrene a Editurii ASE, va rămâne – chiar şi necitită fiind!! –, căci subiectul e… netrecător.